Muzică și poezie

 

Doar o poveste

Cu teamă nerăbdătoare
privesc spre asfinţit şi mă întreb
cine aş putea să fiu

hoţul de timp până mai ieri  bogat
astăzi şi mâine  răsfăţat de năluciri evadate dintr-un vis

tăcerea şchioapă a drumului înnodat în serpentine
ce mă ţine departe de ţărmul abrupt al promisiunii de a avea
o casă cu uşi şi ferestre de fluture

vatra încătuşată de mâini incapabile să aştearnă
peste pietrele de multă vreme arse
distanţa dintre punctele cardinale legate-ntre ele
cu lanţ de rău şi bine

răzvrătita ce împotriva sorţii
umblă bezmetic printre valuri de înnegurate gânduri
orbită de dorul muntelui
al leagănului ancorat de-o creangă nepereche
al cerului în derivă
al norului preschimbat în fulger
al clipei călătoare desprinsă din oră

sinucigaşa căţărătoare urcând scara  cu trepte ce se autodistrug
de îndată ce mai fac un pas spre creste de munte năvălite
de vârfuri curbate-n rădăcini

mă regăsesc în toate
în păcatul vechi
în adierea aţipită printre flori ucise
în teama îngemănată cu izbucnirea seismului lăuntric
ce aduce armonia dintre cer şi timp
dar
timpul nu mă iubeşte
sunt pentru el doar o poveste despre biruinţă

din volumul Ritual în absență, Corina Victoria Sein, 2016