FĂRÂMĂ / PIZCA


ARCA LUI NOE

Mi-e milă de vorbă,
Cade ca frunza,
Ca iarba,
O coseşte urechea degeaba.
Slugă la mori de vânt,
Mi-e milă şi de Cuvânt,
Primul, cel dat de Domnul,
Înainte de Tot,
El, ajuns ultimul
Şi în rât,
Şi în bot,
De-a pururi sărac veşmânt
Pentru marele suflet,
Pentru marele gând.

Zăpada cade muteşte,
Luna tace în nori,
Nici soarele nu vorbeşte
Şi nici roua pe flori,
Doar omul şi pasărea pier pe limba lor…

Şi doar câte-o fărâmă învie
În limba uitată,
Moartă,
Nemaiştiută azi,
Cu numele Poezie…

PIZCA
Me siento dolido,
Por cada palabra,
Como una hoja llevada,
Como la hierba segada
En vano por el oído.
Del molino de viento soy siervo,
Me da lástima, el Verbo,
El de Dios, el primero,
Ante Todo,
Que llegó postrero
Y de bruces,
Y de narices,
Cual vestido siempre menesteroso,
Para el alma grande
Y el pensamiento generoso.

La nieve cae enmudecida,
La luna, en las nubes, silenciada,
El sol tampoco habla,
Ni el rocío se convierte,
El hombre o la perdiz por su pico se pierde…

Y apenas una pizca renace
Del idioma olvidado,
Muerto,
Hoy desconocido,
Que Poesía era llamado…

in volumul Arca lui Noe / Arca de Noé, Passionaria Stoicescu,  traducerea în limba spaniolă de Alexandru Calciu, Editura Excelsior Art, 2012

Drepturi


image description

– La ce drepturi
te referi?
Dreptul la viaţă?
Nu‑l vei prelungi nici măcar cu o secundă,
chiar de‑ai muri de curiozitate –
cine a câştigat, cine a ucis.
– Dreptul la luptă?
Ea e guvernată de dreptul celui mai puternic…
– Dar tu nu vorbeşti despre drepturile
omului
ci ale naturii,
aşadar cu ea încearcă să câştigi disputa:
victoria ta

să nu ţi‑o ia înainte.

din volumul Poeme alese, Rzszard Krynicicki, traducerea: Constantin Geambașu, Ed. Excelsior Art, 2014

I REMAIN


COPERTA CAPCANE
I abandon myself to the night and to the fulfilled dream
never will I seek again the virgin sky
I will stay here
where you
the powerful
the insatiable
light up divine flames
as well as deadly waves…

For your plot to remain prisoner of the night
or to build a round shelter
into a frozen wave’s secret
count on me as accomplice…

din volumul Traps / Capcane, Corina Victoria Sein, traducere în limba engleză de Mihai Mihuţ, ilustraţii de Marius Fechete, în pregătire la Ed. Excelsior Art, 2015

pentru versiunea în limba română, clik aici

IF IT WAS TO BE


COPERTA CAPCANE

I’m getting out of the freezing water
and my body bends
towards the inside where love’s outfitlies…

Only poison hidden underneath?

It hurts me –
this world’s willingness to tear the mantle apart
making it into wings.

I choose to keep the light alive
light meant to burn in earthen lamps,
to protect my appearance
on which absence has left its marks
in shady waterfallspoisoned
by an internal aura
melted by now into illuminations and unbounded desires
that may give salvation
when the night will lie defeated
by the imminent daylight…

din volumul Traps / Capcane, Corina Victoria Sein, traducere în limba engleză de Mihai Mihuţ, ilustraţii de Marius Fechete, în pregătire la Ed. Excelsior Art, 2015

pentru versiunea în limba română, clik aici

WHERE TO?


COPERTA CAPCANE
I’ve been sitting for a while
In between seasons
an ill-defined space
where reigns
the fear amplified by the Time’s
raging anger…
I deserve it, partially,
and I want to hold it in my hands cupped
before the autumn will lie its drops of hoar-frost
on undulating tearful leaves.
I would like to walk away
but where to?
I feel the call of the wild winter
I see regrets piling up dust to become
mountains…
I take a deep breath
the twilight sky descends
removing any limits
it plays in my hands soft wings
a sunset
tornadoes of whispers…
… the question
still
remains
where to?

din volumul Traps / Capcane, Corina Victoria Sein, traducere în limba engleză de Mihai Mihuţ, ilustraţii de Marius Fechete, în pregătire la Ed. Excelsior Art, 2015

pentru versiunea în limba română, clik aici

Scrisoare către o tânără în legătură cu căsătoria sa / 2


imagini irlanda

(…)

Trag speranţa că soţul dumitale îşi va folosi autoritatea spre a limita numărul de vizitatori; o jumătate de duzină de imbecili ar fi tot ce poţi cere şi va fi absolut suficient să-l vezi pe fiecare de două ori pe an, din moment ce, după câte ştiu, moda zilei nu pretinde să le faci vizite prietenilor.
Te îndemn să te înconjori mai degrabă de prieteni bărbaţi decât de femei. Ca să-ţi spun drept, n-am cunoscut vreodată o femeie stimabilă care să dea dovadă de preţuire pentru propriul ei sex. Sunt însă de acord că, atunci când persoanele aparţinând celor două sexe sunt în chip fericit combinate şi atent alese, e posibil să întreţină împreună o atmosferă de curtoazie şi de bunăvoinţă, ceea ce, cu un dram de raţiune, poate face ca atât conversaţia cât şi orice altă formă de distracţie să fie foarte plăcute. Dar o adunare de femei e o adevărată şcoală a necuviinţei şi a bârfelii şi, cu cât fiecare dintre ele în parte e mai detestabilă, cu atât în acel grup merg lucrurile mai bine. Cât îi priveşte pe prietenii bărbaţi, alegerea trebuie s-o facă soţul dumitale; şi să nu ţii seama de recomandările prietenelor tale, fiindcă o să te căptuşeşti cu cine ştie ce nătărău fudul, şi te va costa şi timp şi felurite neplăceri până când vei reuşi să deosebeşti un nătărău de un om cu minte.
Să n-o tratezi niciodată pe cameristă ca pe un sfetnic intim, lăsând-o să-ţi spună tot felul de baliverne despre doamnele pe care le-a servit înainte, despre distracţiile, petrecerile şi toaletele lor; sau să se apuce să-ţi dea de înţeles că, pentru câtă zestre ai adus în căsnicie, nu ţi se permite să cheltuieşti nici cât pe o măsea; ori să te influenţeze când angajezi sau concediezi servitorii; ori să-ţi împuie capul cu vorbe de clacă, făcându-te să te cerţi cu cei mai buni prieteni ai tăi; prezentând toate lucrurile într-o lumină falsă şi colportând de zor bârfele culese din oraş.
Dar cea mai mare problemă a vieţii tale va fi să-ţi câştigi şi să-ţi păstrezi prietenia şi stima soţului tău. Soarta ţi-a dăruit drept soţ un tânăr bine educat, instruit, înzestrat cu o minte strălucită şi un gust sigur. Nu-i mai puţin adevărat, şi asta spre fericirea ta deplină, că aceste calităţi ale sale sunt puse în valoare de o mare modestie, un caracter ales şi plăcut, şi o înclinaţie ieşită din comun spre sobrietate şi virtute; dar nici frumosul său caracter, nici virtutea sa nu-l vor face să te stimeze dacă judecata lui nu-l împinge s-o facă; şi, deşi nu-i capabil să te trateze rău, vei deveni pentru el, totuşi, cu trecerea timpului, un lucru indiferent, ba, chiar, poate, demn de dispreţ; afară doar de cazul că vei reuşi să compensezi pierderea tinereţii şi a frumuseţii prin calităţi mai trainice. Ai în faţa dumitale foarte puţini ani pentru a fi tânără şi frumoasă în ochii lumii; şi încă mai puţin timp să fii astfel în ochii soţului tău, care nu este câtuşi de puţin un ins mărginit; şi sper că nu mai visezi că farmecele căsătoriei vor dura mereu. Iar unirea voastră a fost rodul înţelepciunii şi al prieteniei bine-intenţionate, fără nici un amestec al acelei caraghioase pasiuni care nu există decât în piesele de teatru şi în romane.
Prin urmare, va trebui să depui toate eforturile ca să câştigi acele calităţi pe care soţul tău le apreciază cel mai mult la alţii, şi pentru care este el însuşi foarte admirat. Va trebui să-ţi educi spiritul, urmând în mod strict sistemul de studiu pe care o să ţi-l prescriu sau care va căpăta aprobarea mea. Îţi vei procura un număr de cărţi cu povestiri şi jurnale de călătorie pe care ţi le voi recomanda, vei petrece câteva ceasuri pe zi citindu-le şi vei scoate extrase din ele, dacă nu ai o memorie foarte sigură. Vei încerca să strângi relaţiile de prietenie cu persoane instruite şi inteligente, care te ajută, prin conversaţia lor, să-ţi struneşti judecata şi să-ţi modelezi gustul; şi atunci când vei reuşi să pricepi şi să apreciezi buna judecată a altora, înseamnă că în curând o să fii capabilă să judeci sănătos tu însăţi şi vei deveni o tovarăşă de viaţă plăcută şi mintoasă. Iar acestea îi vor inspira soţului tău o dragoste şi o stimă întemeiate pe raţiune, şi pe care bătrâneţea nu le va face să scadă câtuşi de puţin. El va ţine seama de părerile dumitale în toate problemele importante; veţi putea discuta între voi fără să fie nevoie de un al treilea care să vă ajute să găsiţi un subiect de conversaţie. Iar când vei fi singură, nu te va copleşi plictisul, în lipsa vreunei distracţii frivole.
Deşi nu-mi place să scot cu tot dinadinsul în evidenţă defectele sexului vostru, mărturisesc că m-am simţit foarte stânjenit de câte ori am văzut-o pe stăpâna casei că se retrage imediat după masa de prânz, şi nu pentru că în casa aceea s-ar fi băut fără măsură, ci pentru că respecta astfel un fel de regulă bine stabilită, aceea că femeile nu sunt capabile să întreţină o conversaţie. De câte ori într-o cameră unde se află persoane de ambele sexe, iar bărbaţii deschid o discuţie despre un subiect foarte general, femeilor nici prin gând nu le trece că ar putea să participe şi ele, ci, dimpotrivă, fac un grup separat şi sporovăiesc împreună despre preţuri şi despre soiurile de dantele şi de mătăsuri, sau despre toaletele care sunt potrivite sau nepotrivite la biserică ori la teatru. Iar atunci când sunteţi numai între voi, n-aveţi altă preocupare, după ce schimbaţi complimentele de bun-găsit, decât să pipăiţi şi să preţăluiţi guleraşele, manşetele şi rochiile celorlalte; ca şi cum existenţa voastră şi chiar mersul lumii întregi ar depinde doar de croiala şi de coloritul veşmintelor voastre. Cam aşa cum afirmă teologii despre unii oameni, care depun mult mai multă silinţă ca să fie osândiţi la muncile iadului de câtă ar fi fost nevoie ca să-şi salveze sufletele, la fel sexul vostru cheltuieşte mai multă reflexiune, memorie şi putere de pătrundere pentru a fi neînţelept şi extravagant decât i-ar trebui pentru a fi înţelept şi util. Când mă gândesc la asta, parcă nu-mi vine să mai cred că sunteţi nişte creaturi umane şi nu o altă specie, cu cel mult o treaptă mai sus de maimuţe, care vă sunt însă superioare, prin tot felul de giumbuşlucuri hazlii, fiind şi nişte animale care provoacă mai puţine pagube şi nu-s la fel de costisitoare, şi care ar putea deveni, cu timpul, foarte pricepute, şi ele, în ce priveşte catifelele şi brocarturile.
Aş vrea să te conving să priveşti toaletele ca pe un capriciu necesar, la fel ca toate doamnele de elită pe care le-am cunoscut; nu doresc să încalci preceptele modei de azi, dar sper să le urmezi cea din urmă şi cât mai puţin posibil. Mai sper că ţinuta dumitale va fi cu o treaptă mai sus decât cea pe care ţi-o permite averea proprie şi îţi urez să păstrezi în fundul sufletului un dispreţ adânc pentru satisfacţiile ce le poate oferi o rochie superbă; ştiind bine că ea nu te face mai bogată, mai frumoasă, mai tânără, mai distinsă, mai virtuoasă sau mai inteligentă decât dacă ar spânzura într-un cuier. (…)

fragment din volumul Istorii irlandeze,  Jonathan SWIFT, selecţie, traducere şi note de Bogdan Bădulescu, în curs de apariţie la Editura Excelsior Art

Vibration


COPERTA CAPCANE
Between us
the mirror of darkness makes the sound
undulate
a twister of seeds
a forbidden fruit
an unwritten story
a wave of thorns
the one who buries the road
a branch of time
and because
I wish not
what I do not understand
to have a resemblance of death
we split the mirror of darkness
we throw it over to roof
where
the waiting
keeps counting our footsteps…

Between us
a dazzling light
music of vibrations
the waiting…

din volumul Traps / Capcane, Corina Victoria Sein, traducere în limba engleză de Mihai Mihuţ, ilustraţii de Marius Fechete, în pregătire la Ed. Excelsior Art, 2015

pentru versiunea în limba română – clik aici

Urge


COPERTA CAPCANE

Running on a slippery road of thoughts
building houses on water stretches
where the shore hosts
a still waiting ship
that gets rocked by the wave’s gentle embrace

to legislate tacitly
the burden of troubling worries
magical
at the same time

to be the carrier and the guide
for the lost ones, left without a way

to advance on the shore – soon to be a desert
looking to the unnamed ship
to forget that you know you are treading one thousand paths
to stop the desire mid-air
and prevent endless tempests…

then quiet

walk hand in hand with the road of thoughts.

 

din volumul Traps / Capcane, Corina Victoria Sein, traducere în limba engleză de Mihai Mihuţ, ilustraţii de Marius Fechete, în pregătire la Ed. Excelsior Art, 2015

pentru versiunea în limba română – clik aici