Când zorii

Van Gogh „Răsăritul soarelui”

Când asupra nopții năvălesc zorii
mă ridic din pat

cu o eșarfă peste straiul străveziu
cu un capăt de vis neînchis
ce mă urmărea cerându-mi să nu-l uit
înaintez cu pas timid
ilegitim
să nu se trezească ființa iubită

sper să mă regăsesc în lucrurile mele
în acțiunile diurne repetate într-un ritual rigid

ascult Bach
tăcerea din mine rămâne intactă
deschid o carte
singurătatea este deplină

privesc prin oglindă
o copie fidelă a tabloului „Răsăritul soarelui”
Van Gogh
frânturi din viața pictorului vin
în mintea mea
haotic

Bach
Van Gogh
sufletește nu pot rămâne
la tensiunea spirituală atinsă

o clipă contemplu somnul iubitului meu

auzul îmi este plin de acorduri muzicale
când obosite
când răvășitoare
văzu-mi este acoperit de o apă plină de culoare
cineva
din adâncuri rostește cu vocea mea
„Ce caut eu aici”

din volumul „Scrisoare către nimeni”, Corina Victoria Sein, Editura Excelsior Art, 2016