Van Gogh „Răsăritul soarelui”
Când asupra nopții năvălesc zorii
mă ridic din pat
cu o eșarfă peste straiul străveziu
cu un capăt de vis neînchis
ce mă urmărea cerându-mi să nu-l uit
înaintez cu pas timid
ilegitim
să nu se trezească ființa iubită
sper să mă regăsesc în lucrurile mele
în acțiunile diurne repetate într-un ritual rigid
ascult Bach
tăcerea din mine rămâne intactă
deschid o carte
singurătatea este deplină
privesc prin oglindă
o copie fidelă a tabloului „Răsăritul soarelui”
Van Gogh
frânturi din viața pictorului vin
în mintea mea
haotic
Bach
Van Gogh
sufletește nu pot rămâne
la tensiunea spirituală atinsă
o clipă contemplu somnul iubitului meu
auzul îmi este plin de acorduri muzicale
când obosite
când răvășitoare
văzu-mi este acoperit de o apă plină de culoare
cineva
din adâncuri rostește cu vocea mea
„Ce caut eu aici”
din volumul „Scrisoare către nimeni”, Corina Victoria Sein, Editura Excelsior Art, 2016
