ESTETICA FONDATĂ PE DRAGOSTE. NATURA VIE


frumusetea_si_instinctul_sexual

Sunt cuprins de dragoste pentru tot ce văd: arta înseamnă afecţiune… când admir frumosul, aş vrea să fim doi. (Guyau)

(…)
„Oare printr-un efect al hazardului, se întreabă Renan, actul funamental al naturii, uniunea sexelor, este  indisolubil legată de sentimentul estetic şi, într-un sens, cauza dintâi a oricărei estetici?“
Aceasta e problema complexă pe care vom încerca s-o discutăm.
Fapte binecunoscute ridică prin ele însele această problemă. Tot ceea ce iubim ni se pare frumos, tot ceea ce e frumos ni se pare demn de-a fi iubit. Pentru fiecare sex, obiectul estetic prin excelenţă, nu-i aşa? pare să fie celălat sex.
A însufleţi instinctul sexual – nu e asta condiţia necesară şi suficientă a frumosului, din moment ce această condiţie pare a se dispensa de oricare alta? Printr-un misterios cerc vicios, instinctul pare să fie aici şi efect şi cauză. Criticul îl regăseştte la sursa oricărei creaţii artistice, psihologul identifică în el obiectul autentic pe care-l deghizăm sub aparenţa prestigioasă a contemplării unui ideal, moralistul îl descrie ca izvorul universal al pasiunilor noastre. „Presupuneţi că există dragoste, spunea Bossuet, de aici le faceţi să se nască toate celelalte“.
La baza tuturor formelor noastre de activitate regăsim deci acest sentiment, cu prodigioasa complexitate care îl face atât de bogat: este în acelaşi timp senzualitate, instinct pur fiziologic, obsesie sexuală, precum şi dragostea sublimată cea mai platonică, cea mai cavalerească, atât de pură şi spiritualizată în exprimarea încât se simte rănite numai la gândul unei dorinţe impure care ar murdări-o. Între aceste două extreme există o infinitate de trepte într-o continuitate strânsă, fără interstiţii. E imposibil să precizezi unde începe una şi unde se sfârşeşte cealaltă. Psihologii moderni sunt de acord asupra acestei înfrăţiri: toate formele de activitate erotică sunt solidare.
Dar chiar dacă depedenţa reciprocă dintre frumos şi dragoste e o evidenţă pentru cei mai mulţi, raportul exact dintre ele e mult mai greu de aflat. Această întrebare delicată e probabil cea mai însemnată problemă pe care o poate pune estetica modernă, dar pe care n-o abordează întotdeauna cu seriozitatea pe care-o merită.
O estetică fără dragoste poate seduce gândirea abstractă a unei logici; dar ea nu satisface câtuşi de puţin trăierea intensă a unui artist. Pentru închipuirea lui, care însufleţeşte tot, ea are răceala ţeapănă a unui trup fără viaţă şi, ca acesta, păcătuieşte prin sterilitate. Pentru sufletele simple, pasionate de frumuseţea concretă a fiinţelor şi a lucrurilor, va fi întotdeauna greu să conceapă frumuseţea fără dragoste şi dragostea fără frumuseţe. O formă de automistificare, poate; dar e o iluzie generoasă şi creatoare, pentru că naşte entuziasm şi hrăneşte geniul.
De aceea, adepţii teoriei erotice a frumosului sunt mulţi la număr. Nu există poet, romancier sau dramaturg care să nu fi avut ocazia de-a arăta cum frumuseţea are privilegiul de-a naşte dragostea; sau, invers, cum dragostea înfrumuseşează fiinţele cele mai josnice atunci când pătrund în sufletele lor; nu există prostănac care, îndrăgostindu-se, să nu simtă că devine poet; nu există fizionomie într-atât de dizgraţioasă încât să nu poată fi iluminată, transfigurată pentru o clipă, de fericirea de a iubi.
Cât despre operele de artă, s-a repetat pe toate tonurile, de la Platon încoace, că ele sunt lucrarea dragostei, că arta în întregimea ei este un imn universal dedicat lui Eros. Să luăm la întâmplare, dintre sute altele părerea unui idealist rcent. „În natură, spune pictorul Jules Breton, dragostea este aceea care deţine secretul frumuseţilor. Prin prizma ei văd lucrurile artiştii“. Ceea ce descriu ei sunt mai puţin lucrurile însele, cât culorile cu care le-a împodobit acest magician subtil. Magia dragostei şi magia artei îşi dau concursul în lucrarea lor comună, frumuseţea vieţii: „Legile care prezidează artele sunt esenţialmente legile dragostei“. John Ruskin a spus: „Arta este adoraţie“. Adoraţia sexuală înainte de toate, fără îndoială, pentru că arta trăieşte mai mult din senzaţii şi sentimente decât din idei; arta e un misticism erotic, aşa cum religia e un misticism intelectual; şi, dealtminteri, în profunzime, pentru că orice misticism este erotic. Leuba, Freud şi alţii au susţinut adesea asta.
Ceea ce numim erotism – nu e oare chiar esenţa doctrinei clasice şi nu se verifică în practica tuturor artiştilor? Fără să ne întoarcem până la Platon, să ne reamintim numai secolul al XVIII-lea francez; însuşi severul Boileau predică „dragostea, rodnică în sentimente delicate“.
Şi să nu credeţi că e vorba aici de un caz singular, de o concepţie privind frumosul cu totul relativă şi accidentală: e vorba de frumosul absolut, nu vă fie cu supărare. „Întrebaţi pe un broscoi, comenta Voltaire, ce e frumuseţea, frumosul absolut, to kalon: vă va răspunde că este chiar broasca lui, cu cei doi ochi bulbucaţi în mijlocul feţei mici, cu gura mare şi plată, burta galbenă şi spatele maroniu. Întrebaţi-l pe un negru din Guineea. frumosul înseamnă pentru el piele neagră, unsuroasă, ochii duşi în fundul capului, un nas borcănat“.
Deci, au prea puţină importanţă detaliile de formă, culoare, armonie: acolo unde e satisfăcut instinctul genezic, acolo e şi frumuseţea.
Asta suţine şi doctrina romantică, martorne e Musset:
Ceea ce omul, pe-aicea, pe pământ, numeşte geniu
Este nevoia de-a iubi. (…)

fragment din lucrarea Frumusețea și instinctul sexual, Charles Lalo, traducerea de Eugen Pârvulescu, Editura Excelsior Art, 2001

Anunțuri

2 comentarii la “ESTETICA FONDATĂ PE DRAGOSTE. NATURA VIE

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s