Acvila funerară


 


Atotcuprinzătoare
părelnicia
zămizleşte-amăgiri
precum luminoasa capcană
de vânat fluturi nocturni

Singura certitudine-i moartea
le spunea Anacharsis
învăţăceilor săi inocenţi

ªi în timp ce trist le vorbea
iute trecu peste frunţile lor
umbra unei acvile (parcă desprinsă
din stâlpul unui monument funerar)
ce-avea o pasăre vie în gheare

din volumul Val după val, Aurel Turcuș, Ed. Excelsior Art (Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timișoara), 2002

Anunțuri

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s