Peisaj în verde


RITUAL IN ABSENTA 11

Pădurea Verde o strâng la piept și sărut
acest pământ năpădit de lăstari
lut lipicios cu  urme de pași
născător de brazi și  flori

privește-mă cum cresc
cum sunt orbită de încercarea eșuată de-a regăsi
jurământul rostit într-o altă primăvară

rădăcinile blânde nu lasă amintirea să ajungă la mine
oare nu vreau prea mult
prea devreme
pădurea cu toate secretele sale să-mi întoarcă drumul?

Tu ești departe
privești întinderea mării
la margini de țară
eu înșir fructe de dor
sunt multe
se lovesc între ele
se nasc voci în rostogolire de sfere

lăstarii
copiii rebeli ai pădurii
îmi poruncesc să ies din norul opac
lăptos al ceții ce piere

pământul absoarbe pădurea
tu la malul mării
eu sădesc în pământ – pânză fără de prihană –
dorința de a te întoarce acasă

Corina Victoria Sein, grafica de Vasile Pintea
© 23 aprilie 2016

Anunțuri

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s