Tradiţii, arte şi literatură


Înfiinţată cu scopul nobil de a stimula fenomenul cercetării creaţiei literare şi creaţia literar-artistică în sine, de a încuraja lectura, de a cultiva interesul pentru carte, de a-i sprijini  pe tinerii talentaţi, precum şi pe scriitorii şi artiştii consacraţi, Fundaţia Ateneul Cultural „Ştefan Goanţă” poartă numele omului de cultură Ştefan Goanţă, prozator, poet, dramaturg, publicist şi eseist, al cărui debut absolut s-a produs  în anul 1957, în revista „Universitatea” din Bucureşti, iar debutul editorial major se petrece, în 1993, la Craiova, cu romanul  Altarul de nisip Urmează: Patul de zăpadă (roman, Craiova, 1995); Vinul de piatră, roman Cluj-Napoca, 1997 ; romanul Zodia Ţârului, Bucureşti, 1998; trilogia Popescu E. Napoleon, Cluj-Napoca, 1999, 2000, 2001); volumul Teatru, Editura Cluj-Napoca, 2002; volumul de proză scurtă Moartea e facultativă, Editura Paralela 45, 2003.
„Dar nu cantitatea este, în primul rând, impresionantă, ci nivelul artistic excepţional. În el se conjugă originalitatea tematică şi stilistică, forţa şi profunzimea reflexivităţii, expresivitatea şi plasticitatea tipologiei umane”, afirma Vlad Sorianu.
Irina Petraş notează: „Dincolo de originalitatea puternică şi evidentă, se pot identifica atingeri – tot atâtea probe că Ştefan Goanţă e la el acasă în literatura română. De pildă, cu maniera cinematografică a lui Marin Preda sau a lui Nicolae Velea, cu rădăcini în nuvelele şi povestirile lui Caragiale. Magia semitreziei – stare a tuturor posibilităţilor (ca la Ion Cristoiu), minuţia desenului, adăstarea obiectivului pe gesturi mărunte (ca la Horia Pătraşcu), dar şi „gândirea amănunţită” (Emilian Bălănoiu), privirea erotică asupra obiectelor domestice şi absorbirea personajelor de propriul act vital conlucrează toate la superlativ în scrisul său. Fascinanta vervă a povestirii e întreţinută cu o artă impecabilă a dozării efectelor…”
Sub egida Fundaţiei, se organizează, anual, Simpozionul naţional „Convergenţe culturale”. Cele mai interesante comunicări ale primelor ediţii au fost cuprinse în antologiile „Literatura română la răspântia veacurilor” şi „Convergenţe culturale”.
Începând cu ediţia a V-a, a apărut, la prestigioasa editură Excelior Art, volumul Tradiţii, arte şi literatură, un compendiu al activităţilor culturale desfăşurate în perioada 2011-2015, care se constituie şi într-un omagiu şi reprezintă un moment de bilanţ la   împlinirea a  5 ani de la înfiinţarea Fundaţiei, în februarie 2016. (Irina GOANŢĂ)

STEFAN GOANTA - COPERTA
Sfidare heracliteană şi revoltă. Ceva despre publicistica lui Ştefan Goanţă

Dintotdeauna în scrisul lui Ştefan Goanţă, armura de inteligenţă însoţeşte creaţia, iar prozatorul acestui epic spectacular, veritabilă construcţie de destin ştie ca nimeni altul să transforme evenimenţialul, recte viaţa personală într-o grandioasă construcţie de destin. Uşurinţa tonului şi o bine controlată şi supravegheată condensare ideatică, priza moralităţii şi, desigur, o fantezie bine temperată, sunt evidenţele din Încrustaţii (Timişoara, Editura Eubeea, 2014, 190 p.), carte care arată un gust extraordinar al autorului pentru a se exprima în spaţiul civic, pentru a milita împotriva alterării identităţii individului într-o societate extrem de bulversată precum e a noastră, pentru esenţializarea problemelor impuse de acest realism omniscient în textul tipărit, în articolul de presă, în luarea de poziţie faţă cu derulările vieţii de zi cu zi, bucuriile şi ratările omului şi ale comunităţii.
Dincolo de discursivul notaţiei, de arbitrariul construcţiei epice a reporterului sau gazetarului, remarcăm desfăşurări radicale de idei, un spirit de observaţie care nu se îndepărtează de modicitatea epică a „traversărilor” textului, dar o luciditate profundă în abordările „micului realism”, indicând un voluptuos contemplator al cotidianului social şi politic, un condei redutabil care ştie să nu se îndepărteze de soluţia sincronică a comentariului care cultivă la modul serios şi responsabil reflecţia, pune în mişcare idei, concepte, principii, opinii. Sunt textele ardelene, acelea apărute în „Sălajul Orizont”, în intervalul 1994 – 1995, şi în „Graiul Sălajului”, în cursul anului 1990, cu prefaţa (Proza şi publicistica scriitorului Ştefan Goanţă) unui narator vivace şi a unui risipitor de idei constructive precum clujeanul Constantin Zărnescu şi efortul doamnei Irina Goanţă, aceea care s-a îngrijit de apariţia ediţiei de faţă. Ne regăsim cu spiritul sărbătorilor creştine la români, dar şi cu realitatea copleşitoare a opintelilor societăţii româneşti post 1989, mostre de bătălii ale cronicarului cu snobismele zilei şi prostia generalizată, cu grobianismul politicienilor şi corupţia fără leac. Omul are imaginaţie şi condei, fler şi luciditate, ştie când să pedaleze pe umorul laborios ori când să marşeze pe dublul registru al misionarului civic şi al combatantului în tranşeea bunului simţ. Unele texte ne coboară în profunzimile tradiţiei ca să extragem, împreună cu autorul lor, marja de argumente pentru reabilitarea spiritului moralei înalte, pentru „sterilizarea” incompetenţei şi stoparea hemoragiei de diplome universitare şi de titluri ştiinţifice, operaţiuni care ţin de un veritabil prospector al condiţiei umane. Sunt, astfel, de citat multe atari demitizări, lupta acestui profesionist al scrisului cu desuetudinea şi gratuitatea, cu demagogia şi rafinamentul creierelor maladive care, uneori, ajung să ne conducă în drumul spre nicăieri, evadând din canoanele simplei diaristici şi încercând să se opună cu destulă îndârjire traumatismului moral general: „Marele mincinos e inteligent, ipocritul e genial. E uşor să smulgi masca mincinosului care are două feţe; e greu s-o smulgi pe a ipocritului care are mii şi tot îşi mai face. Ipocritul îţi vrea cu orice preţ binele, îţi dă şi cămaşa, dar, premeditat, îţi ia pielea… fără să simţi. Te câştigă, te subjugă, te obligă… îţi ia totul.” (Ipocrizia, p. 51)
Cartea, în felul ei, e o splendoare de reuşită a publicisticii naţionale, model pentru gazetarii mai tineri şi mai puţin versaţi în sondarea „contextelor” dinainte de a conchide, copleşiţi doar de satira voluptăţii. Fiindcă avem aici inserate articolele unui condei matur, care nu confundă nicidecum graba emiterii unei idei sau a unei poziţii şi atitudini fără a discerne în propriile detaşări şi a separa latura alegorică de cea concretă a problemelor. Ştefan Goanţă rămâne şi cu acest volum un caligraf desăvârşit al realităţii în care trăim. La el romanescul şi convenţionalul publicistic intimizează, precum la I. D. Sârbu, Camilian Demetrescu sau Mihai Şora, ca să recurgem doar la trei exemple de oameni ai înaltei atitudini morale, această inconfundabilă distincţie a unuia din marii noştri intelectuali postbelici.

Ionel BOTA

Din lucrarea Tradiţii, arte şi literatură, Irina Goanţă (coordonator), Editura Excelsior Art, 2016

Anunțuri

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s