TIMP GOL


Lacrima sa intors

Timp gol,
ca un cerc de ceară,
te-ai dus
şi au rămas lacrimile cerului
înrămate în văzduh…

Timp gol
ai rămas singur,
înţepenit în întunericul tristeţii,
zadarnic mai baţi pe la uşile şi porţile
tinereţii,
cheile lor
s-au pierdut de mult…

Timp gol,
ca un cer de ceară,
e vremea să dormi
în spatele lunii ce tace…

din volumul Lacrima s-a întors la stea. In memoriam, Emil Șain, Editura Excelsior Art 2013

Publicitate