Ritual repetat


toamna7

Un bărbat stă singur în casa cu pereți de oglindă
în palme ţine albastrul de cer și chipul iubitei ce i-a fost răpită
de un mănunchi de fulgere aproape stinse

se deschide o ușă
vine toamna cu întrebări asupra realității
el se vede uzurpat și trădat
în casa unde a murit mereu
repetat

un tunet puternic
tavanul casei cade pradă unui fulger
arde
pereții de oglindă reflectă un chip ca varul
ce pare a fi un sol trimis de umbra femeii răpite

braţele bărbatului în mâneci de mătase verde
tresar sub atingerea firului de speranţă

el se închide în casa surpată
încă așteaptă întoarcerea iubitei

din volumul Ritual în absență, Corina Victoria Sein, 2015

Publicitate