Imaginarul
iscoadă activă
mă ademenește spre lumea confuză
realul
onest
mă așteaptă pe un colț de stâncă prăvălită
rătăcesc
între lumea confuză și colțul de stâncă
o adiere de vară pârjolită
mă duce spre un râu de lumini nearmonioase
răsfirându-mi gândul
într-o cascadă de sunete false
dinspre lumea imaginară
un ghem incandescent se rostogolește
spre colțul de stâncă
peste râul de lumini nearmonioase
plutește în derivă
visul plăsmuit pe când doream
cerul să-mi fie capăt de drum
imaginarul
mă împovărează cu o sarcină de frică
dinspre real
teama se estompează
apoi
un sentiment de liniște stabilă
ia locul energiei pierdute prin derută
imaginarul
realul
formează o ceață plutitoare
peste o lume diferită
lumea în care pentru o zi
am pierdut contactul cu mine însămi
din volumul (în curs de apariție) Ritual în absență, Corina Victoria Sein, Editura Excelsior Art,