Piaţa florilor


Această prezentare necesită JavaScript.

În seara aceea n-am mâncat. Am dormit, n-am dormit, nu ştiu. Era întuneric în cameră şi frig … Se făcea că oceanul ajunsese până sus, la fereastră, şi-mi lovea cu degete sărate şi informe în pereţi. „Ai început călătoria, îmi striga, drumul e lung … (m-am trezit, sau poate dincolo de somn mi-am spus şi după aceea m-am trezit) Matei, tu eşti de-al apei şi de-al vântului, nu mai eşti pământean! … Te aşteaptă o bucurie! …“ Mă ameninţă … N-am mai avut parte de aşa ceva … „Sunt pasăre, am răspuns, mi-am răspuns … Sunt peşte!“ Valurile loveau în ziduri. Simţeam cum zidurile mansardei mele sunt stâncile ţărmului. Dincolo de ele e oceanul, dincolo de ele e cerul. M-am urcat pe noptieră să privesc Piaţa florilor, înecată de mare … Soarele nu răsărise încă … Jos, Piaţa florilor îşi despărţea casele una de alta, străzile una de alta, trotuarele de bănci şi de peluze, odinioară verzi, şi de statuia altă dată albă … Se desfăceau una de alta într-o lumină de acvariu fără umbre, fără contururi. De undeva, dinăuntrul tuturor lucrurilor acelora, care fuseseră odată roşii, negre, portocalii, albe, verzi, sure răzbătea un aer albastru tot mai deschis … „Trena bunicii Eleanor, am zis, Dumnezeu s-o ierte! Văduva albastră nemoartă, nevie …“
Piaţa florilor înainte de răsăritul soarelui: o sumă de braţe identice îndepărtându-se unele de altele spre locurile lor de peste zi, pentru ca, odată ajunse acolo, să-şi arboreze fiecare culoarea proprie. Porumbeii lipseau. Datele dreptunghiulare se afundau în jurul statuii … Creştetele caselor, apoi frontale şi în cel din urmă dalele au început să se lumineze dinspre miazănoapte … Portocaliu. Sufletul albastru al lucrurilor s-a ridicat deasupra oraşului, sus, ocean de culori schimbătoare în jurul unei insule roşii, apoi portocalii, galbene şi în cele din urmă albe. Peisajul, singurătatea te fac îngrozitor de tole- rant. Mi-am spus: „Dacă aş locui acolo … Acolo ar trebui să locuiesc … Până deseară aş călători cu insula albă. Atunci, are să devină galbenă, apoi portocalie, roşie, vineţie …“
În Piaţa florilor a început foiala. Fiecare om cu gândul lui, unul mai puternic decât altele: să ajungă acolo! fiecare în altă parte. De la fereastra mansardei mele oamenii arată ca nişte pete iuţi. Nu le înţeleg drumurile, nu le înţeleg graba … Nici furnicile, nici alte mici gâze pe care le-am văzut în copilărie, pe care le mai văd şi acum, tot la fel de aproape, nu au nimic comun cu mersul oamenilor, cu trecerea lor peste Piaţa florilor. Numai într-un singur loc, cât un ocol în jurul statuii, dalele sunt acoperite cu porumbei. Nu se tem de oameni şi poate din pricina asta seamănă atât de mult cu ei: umblă de colo-colo, fiecare cu drumul lui, fiecare cu gândul lui, singur, fără să-i pese de celălalt, fără să creadă că mai este cineva la fel, alături. Când dispar, înseamnă că au zburat în stol spre cornişa bazilicii, sau spre podul bibliotecii, sau spre frontonul băncii, într-o nişă dintre doi atlanţi de piatră, niciodată luminaţi de soare, niciodată mai odihniţi …
Dimineţile sunt la fel. Nu reuşesc să-mi aduc aminte de una anume şi n-am să reuşesc decât dacă se va petrece ceva neobişnuit; dar şi atunci am să ţin minte doar evenimentul. Primul om care traversează în zori Piaţa florilor taie ultimele legături dintre piesele care o asamblează … Odată deschisă calea, pătrund zeci, năvălesc sute, de pe toate cele nouă străzi, spre aceleaşi nouă străzi, fără să se oprească o clipă în piaţă, fără să o vadă … În urma lor vin alţii şi alţii …( Paul Eugen BANCIU)

din volumul Timișoara între paradigmă și parabolă, 2001,  Editura Excelsior Art

Anunțuri

Un comentariu la “Piaţa florilor

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s