Uneori, când vorbeşti: încă nu este prea târziu,
încă nu acum,
încă nu s‑a întâmplat nimic,
care să necesite aportul tău
al tău nimic nu se odihneşte
şi nu există ascuns – ci este, este
un ucigaş neostoit,
se dublează şi se triplează,
pentru a‑şi îndeplini cât mai bine variatele îndatoriri
şi, deşi forţele lui sunt inepuizabile,
– nu vede sfârşitul sarcinii sale.
din volumul Poeme alese, Rzszard Krynicicki, traducerea: Constantin Geambașu, Ed. Excelsior Art, 2014
Reblogged this on Tehnoredactarea este artă! .
ApreciazăApreciază