Cele patru elemente


DISCUTII

Suntem pământ din ţărâna acestei planete,
Curgând prin timp ca o lavă mocnită;
Araţi de riduri, răcoriţi de lacrimi,
Săpaţi de boli, poleiţi cu pirită.

Suntem stropi din oceanul acesta terestru,
Veniţi dinspre cer, susurând prin canale;
Nilul ce roşu ne curge prin vene
Se va întoarce-ntr-o zi la izvoare.

Suntem un suflu al rozei de vânturi,
Ce de pe buze, sărutăm alte suflete;
Tăcerea ne-adoarme, suspinul ne-nalţă,
Respiraţia ne-mbibă cu parfumuri de stepe.

Suntem flăcări din focul vulcanic central,
Recea conştiinţă a ardentei trăiri;
Desprinşi din solara coamă – furnal,
Creăm culori cu lumina din priviri.

Munţii-i cunoaştem, dar nu prăpastia-ne;
Pe mări plutim, dar izvorul nu ni-l ştim;
Spre soare zburăm, dar ce lumină e-n noi?
O boare suntem, un strănut – şi murim.

din volumul Discuţii în grădina filosofului, Mihai Man, Editura Excelsior Art, 2012

BUTON CUMPARA3

Anunțuri

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s