Revoltă în Cosmos


s6

Un obiect ciudat
o sferă rigidă
aspiră soarele
anexează suprafeţei sale
cerul
aduce marea
pe vârfuri de munte
îneacă faruri rămase
de multă vreme stinse
şubrezeşte rădăcini masive
din temelia pământului…

Drumuri terestre
transformate în limbi răsucite
pâlpâie şi ard
închid întunericul…

Colonii formate din fărâme
de ferestre uscate
sinucigaşi aruncaţi
în uşi de carii mâncate
opresc răzmeliţa dezlănţuită
în Cosmos.

O adiere obosită duce departe
ruine căzute din soare…

sfera rigidă
se dezintegrează…

Revolta să fie amânată?
sau
atingeri reci de sloiuri în mişcare
prevestesc ploaia
ce va lăsa fără pată
mulţimea adunată-ntr-o barcă plutitoare
peste iarbă
case
râu solemn
ştiind că ele o să dureze
peste nesfârşitul timp?

din volumul Capcane, Corina Victoria Sein, 2014

 

Reclame