4 comentarii la “Viaţa în imagini a scriitorului Emil Şain”

  3. Cred în puterea gândurilor, în posibilitatea lor de a influenţa realitatea, de a modela caractere, de a crea o lume cât mai aproape de perfecţiune sau, dimpotrivă, capabile să sluţească mediul în care acestea vibrează. De aceea, starea de plăcută imponderabilitate spirituală ce ma cuprinde ori de câte ori intru în acest „adăpost”, o atribui lor – gândurilor – scrise sau nu, ale Dumneavoastră, sau ale prietenilor ce vă trec pragul.
    Am citit doar câteva din poeziile Domnului Şain dar voi face astfel încât să pot citi mai mult în viitorul apropiat. Iubesc genurile literare dominate de ironie sau autoironie, le consider apanajul omului de spirit, superior, capabil să sintetizeze o lume într-o epigramă sau într-un titlu de carte . „Viaţa ca o p(a)radă”, „Haiku kapra la Guvern”, „Hoţomanii”, „Concert la două căciuli” – e suficientă trecerea lor în revistă şi anticipezi deja deliciul lecturii, plăcerea de a fi complice cu licărul şăgalnic din ochii celui ce le-a scris. N-a renunţat la ironie nici în versurile cu încărcătură dramatică, ceea ce îl apropie mult de cititorii săi, printre care sunt fericită să mă pot număra, de azi înainte.
    Voi urmări cu interes şi respect postările comemorative ce vor urma.
    *
    Aş fi dorit să mai scriu despre „Vis”, poezia pe care o citesc în fiecare seară, descoperindu-i mereu alte vibraţii şi emoţii, dar cred că am scris deja prea mult. Am observat că citiţi fiecare comentariu şi nu aş dori să abuzez de bunăvoinţa Dumneavoastră. Mulţumesc!

    Apreciază

    Răspunde

    • Primeşte, te rog, la ceas de seară, în casa ta, un răspuns simplu:
      Mulţumesc!
      Încarcă, te rog, acest cuvânt cu cele mai nobile sentimente de preţuire, de prietenie şi cu emoţia care m-a copleşit şi încă mă are în stăpânire, din clipa în care am citit comentariul tău.
      Mă simt extrem de norocoasă; undeva, poate departe, exişti tu, Ana, şi din când în când vei fi oaspetele meu.

      Ana,
      Ne cunoaştem de puţin timp, dar, cred eu, suficient de bine. Aş fi onorată să aflu ceea ce ai de spus despre poezia „Vis”. E adevărat, citesc şi răspund la fiecare comentariu. O fac pentru a ajunge, fie şi virtual, lângă prietenii mei. E ca şi când, aş deschide cutia poştală, cu degete tremurânde, sperând că voi găsi scrisoarea mult aşteptată. Aşa că… Aştept!

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s