Cercul de oglindă / Diana şi Sorina / 2


ivona2

(…)

Sorina, care încerca să facă ordine, lăsă să-i scape un pantof din mână. Desigur, fata era geloasă şi până la un punct o înţelegea.
– Trebuie să-ţi mărturisesc, auzi ea vocea fetei, că nu-mi eşti deloc simpatică.
Pauză. apoi reluă:
– De ce-ţi pierzi timpul cu noi?
Pe chipul Sorinei se desluşea un uşor surâs, parcă o discretă duioşie.
– Închipuieşte-ţi că-l iubesc pe tatăl tău…
Vocea părea încărcată de un tremolo. Nu-l putuse înlătura. Se juca, de data asta, cu adevărul.
Diana, alertată, sări în mijlocul camerei. Pălise sub puterea unei mânii furioase, în ochi îi strălucea o lumină sardonică.
– … biata de tine, zise Diana, iubeşti fără să fii iubită, tata nu poate să te iubească. Nici pe mine nu mă iubeşte, în schimb, mă adoră şi vrea să realizeze prin mine ce n-a reuşit el să facă, asta e cu totul altceva, nu?… O să-ţi spun un secret, Tata nu iubeşte pe nimeni, doar pe sine… înţelegi ce vreau să-ţi spun? Cu mama a făcut o încercare dar n-a reuşit… Dacă ţi-ai pus în gând să te sacrifici, să trăieşti o viaţă cu un bărbat care, ca s-o spun pe-a dreaptă, urăşte femeile, treaba ta, poate ai vocaţie de martiră, da’ eu zic că nu merită… urâtă nu eşti, tânără aşa şi aşa, oricum mai puţin bătrână decât el…
Glasul îi deveni şi mai afectat.
– Tatăl meu e… Diana se ridică pe vârfuri şi şopti în urechea Sorinei, misogin! Pe cuvântul meu… Şi lăsă să i se aplece, într-o parte, capul. Semăna cu o mică sălbăticiune care nu suportă apropierea unui străin.
Sorina se hotărî să rămână în gardă, zâmbi şi zise:
– E o boală care se vindecă, mai ales dacă-l ajutăm noi…
Buzele fetei tremurară. Se aşeză pe marginea patului, gânditoare. Sorina observă pe faţa ei o contrarietate subită şi teribilă. Dar Diana îşi reveni repede.
– Ştii, am auzit pe mai multă lume vorbind că tata ar avea o mare doză de egoism care devine o amabilitate incredibilă atunci când vrea să-l folosească împotriva neplăcerilor vreunei prostii… ce propui tu seamănă o prostie şi eu mă tem de egoismul lui amabil… oricum, poţi conta pe mine, sfârşi ea cu îndrăzneala ei liniştită.
Veni în faţa Sorinei, atât de aproape încât parcă ar fi vrut să respire acelaşi aer, îi cercetă cu insistenţă fardul întins pe pomeţi, linia sprâncenelor, apoi zise aproape cu solemnitate:
– Ai ceva tehnică! Machiajul ascunde destul de bine imperfecţiunile feţei… Apropo, ştii că Dolina nu se machiază? Tatei îi plăcea grozav… E, da’ nu oricine-şi poate permite să apară în lume fără o oarecare dichiseală. Şi nu e rău, până şi noi tinerele… Mă înveţi şi pe mine cum să seduc bărbaţii? Bănuiesc că eşti foarte pricepută… Mă ierţi că apelez la tine, Dolinei nu îndrăznesc să-i vorbesc despre chestii de-astea, ea e o femeie serioasă, cu alte preocupări… Dolina, Dolina, Dolina! Curând o să am şi eu insomnii, coşmaruri, n-o să dorm nopţi şi o să-i rostesc încet numele, aşa cum face tata când crede că nu-l aude nimeni… Oare de insomnii şi de obiceiul de a vorbi în somn îl putem vindeca?… Ce film a fost aseară le televizor? Nici tu nu l-ai văzut? Nici eu, nici tata. Eu m-aş fi uitat, dar el era într-o stare nostalgică şi a ţinut să ne reamintim cât de minunate erau serile de sâmbătă când Dolina cânta la pian iar eu şi tata încercam să ghicim ce bucată muzicală cânta şi, pe bune, aproape că de fiecare dată ghiceam, atunci, tata zicea că nu datorită culturii noastre muzicale recunoşteam lucrarea interpretată, ci măiestriei desăvârşite a pianistei şi, atunci, ca recompensă, tata se apropia de ea, îi dezvelea un umăr şi o săruta… e, şi ne-am mai amintit şi alte lucruri pe care le făceam împreună, apoi, tata a rămas pe gânduri… Dolinei îi plăceau florile, muzica… Ea are drepturile ei cucerite şi tata are din când în când momentele lui de convorbiri cu el însuşi, îl cam înnebunesc amintirile… Da’ poate că nu e chiar aşa, o fi jucând şi el teatru, că puţin îi pasă de femei… sau, cum e practic din fire, s-o fi gândit, acum, mă refer la faptul că-ţi face ţie curte, că o să te înhami la căruţa noastră… i-o fi greu să-mi tot spele ciorapii, să-mi pregătească pacheţelul cu mâncare, să mă supravegheze… Şi uite aşa!
Sorina păstra pe chip acelaşi zâmbet deschis, observând că Diana avea picioarele goale, o dojeni:
– De ce umbli desculţă? Vrei să răceşti? N-ai un halat mai gros să ţi-l pui peste cămaşa de noapte?
– Nu te înfierbânta, că-mi sar capacele! strigă Diana şi dintr-o săritură ajunse în vârful patului, mai bine dă o fugă până la piaţă şi cumpără un sac de ceai de sunătoare, cu asta îl trata Dolina pe tata când se întorcea cu şalele înţepenite de umezeală şi cu draci că n-a prins mai nimic…
Căpşorul ridicat al Dianei, tonul, o arătau aspră, îndârjită.
Sorina o mai privi câteva clipe, apoi spuse:
– Când revii la sentimente mai bune faţă de mine, mă găseşti pe-aici, prin casă…
Diana rămase un timp încruntată şi tulburată fixând fotografia lipită de oglindă, îşi încreţi nasul, coborî din pat, deschise geamul şi se apucă să facă ordine. Curând termină. Privi din diferite unghiuri, să vadă dacă nu cumva îi scăpase ceva din vedere. Cutiile, borcănaşele le înşirase de-a lungul unui perete. I se păru că nu era locul cel mai potrivit. Le înghesui într-o pungă de plastic şi le aruncă sub pat. În clipa următoare ieşi val-vârtej şi se repezi în baie, de unde strigă:
– De acum încolo numără patruzeci de minute, cam atâta stau sub duş, dacă ai nevoie de budă foloseşte cabinetu’ lu’ tata! Dădu drumul la toate robinetele la maxim şi începu să cânte o arie improvizată pe loc: duminica, duminica, cum petreci duminica? Curând, pe sub uşă se strecurau aburi fierbinţi. Sorina, care tocmai terminase de aranjat încălţămintea într-un dulăpior, bătu în uşă. (…)

fragment din romanul Cercul de oglindă, Corina Victoria Sein, 1990

Anunțuri

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s