Istoria Banatului în Antichitate


Pentru începutul anului 2014, Editura Excelsior Art propune celor interesaţi lucrarea:

ISTORIA BANATULUI IN ANTICHITATE

Banatul reprezintă teritoriul cuprins geografic între trei cursuri de apă: Dunăre la sud, Tisa la vest, Mureş la nord. În antichitatea acest spaţiu geografic a fost apreciat ca o unitate de sine stătătoare. Studierea istoriei acestui spaţiu este incitantă pe lângă faptul că puţini specialişti s-au încumetat la un asemenea demers din mai multe cauze, unele obiective altele dimpotrivă, subiective, teritoriul prezintă o situaţie aparte sub aspectul integrării sale în lumea Imperiului roman. Doar zona muntoasă şi colinară a fost inclusă în teritoriul provinciei Dacia după anul 106 cunoscând o evoluţie similară cu alte provincii romane; spaţiul cuprins dintre graniţa Daciei şi Tisa a avut o istorie caracterizată printr-o anumită specificitate. Aici, se constată că multe decenii după cucerire, romanii nu au permis locuirea teritoriului menţinând o terra deserta. De abia, spre sfârşitul domniei împăratului Commodus prin anii 187-188 după cum ne informează izvoarele literare (Dio Cassius) s-a permis stabilirea unor comunităţi daci liberi sau alte seminţii barbare, în mai multe aşezări în preajma graniţei provinciei Dacia.
Tratarea însă unitară a întregului areal în discuţie oferă o modalitate de înţelegere corectă a fenomenelor istorice care au avut loc aici, între secolele I-IV p. Chr.
Evoluţia societăţii antice în sectorul de sud-vest al Daciei este marcată de prezenţa a patru căi de comunicaţie principale ce făceau legătura între provinciile sud-dunărene şi teritoriile din nordul Dunării: Lederata – Tibiscum, Dierna-Tibiscum, Banatska Palanka- Dierna de-a lungul Dunării şi Micia-Parthiscum pe malul de sud al Mureşului. Între aceste căi de comunicaţie alte drumuri asigurau accesul la zonele miniere aflate în exploatare, la aşezările rurale şi mai ales la fortificaţiile destul de dese amplasate de-a lungul lor.
Locuirea antică a cunoscut toate formele existente şi în restul Daciei de la aşezări rurale ale unor colonişti (Ad Pannonios (Teregova)), la ferme rurale (villae rusticae) răspândite în teritoriu aparţinând unor veterani împroprietăriţi, la aşezări vicane ( vici militares) formate în apropierea fortificaţiilor militare (precum Micia, Tibiscum, Mehadia, Pojejena etc.), la sfârşitul secolului II dezvoltarea economică a unor aşezări va permite ridicarea lor la rangul urban de muncipia (Dierna şi Tibiscum).
În toate aceste aşezări se constată prezenţa chiar în anumite forme modeste a unor manifestări spiritule romane prin temple, depuneri de ofrande etc.
În teritoriul aflat în faţa provincie în zona de câmpie, aşezările cu deosebire rurale se caracterizează prin locuinţe semibordeie sau de suprafaţă din lemn cu ocupaţii tradiţionale agricultură, păstorit, meşteşuguri precum olăritul prelucrarea osului şi cornului a metalului etc. Aici se observă o componentă autohtonă, dacică de influenţă Latene puternică dominantă. Influenţa romană se manifestă prin pătrunderea unor produse romane de uz comun ( ceramic, unelte) şi de lux (podoabe etc.).
După abandonarea Daciei de către romani, întregul teritoriu al Banatului cuprins între Dunăre – Tisa – Mureş, întră sub un control efectiv militar roman – în opinia noastră pe durata întregii dinastii Constantiniene. De acum, Banatul are în faţă două provincii romane Moesia Prima şi parţial Dacia Ripensis.
Cultura materială cu un pronunţat caracter roman se uniformizează în acest areal, se constată pătrunderea unor noi elemente alogene precum sarmaţii iazigi şi vandalii înspre nord care aduc anumite elemente noi din existenţa seminţiilor respective.

Această situaţie inedită ni s-a părut extrem de provocatoare pentru o analiză istorică în care autorul s-a bazat în primul rând pe izvoarele antice, inscripţii, dar şi pe cercetări arheologice mai vechi (sfârşitul secolului XIX până în prezent) şi mai noi, în special, ale mele proprii în special.
Contribuţia ştiinţifică a autorului a fost avantajată de săpăturile arheologice întreprinse mai multe decenii pe teritoriul Banatului; 1968-1974 la Drobeta, din anul 1975 – până în prezent la Tibiscum – cel mai important sit arheologic roman din Banat, Dierna (1967-1969), Praetorium (Mehadia) (2000-2013), dar şi în aşezările de câmpie din zona neromană de la Timişoara (Cioreni, Freidorf,) Criciova etc. În tot acest timp, prf.univ. dr Doina Benea a întreprins numeroase cercetări de teren, care au dus la identificarea unui număr mare de aşezări. Astfel s-a conturat imaginea complexă a unui teritoriu în care poate fi studiată evoluţia unor aşezări, cu istoria lor, economia şi manifestările spirituale, se pot face conexiuni cu teritoriile limitrofe de pe Dunărea de Mijloc (Pannonia, Moesia Superior) şi de Jos (Moesia Inferior).
Studiul de faţă este o lucrare ştiinţifică prin modul de abordare a problematicii şi analiza întreprinsă asupra evenimentelor politice, militare, economice care s-au desfăşurat pe acest areal în cele trei secole (II-IV p. Chr.). Prin obiectivele propuse monografia încearcă să ofere o înţelegere corectă a mecanismelor care au contribuit la dezvoltarea economică, demografică, culturală în sectorul de sud-vest al Daciei aflat sub ocupaţie romană, constituind o poartă de intrare din Imperiu spre provincia nord-dunăreană.

Complexitatea studierii relaţiilor şi contactelor directe dintre o provincie romană şi lumea barbară aflată în imediată apropiere a frontierelor ei este o problematică devenită majoră de ceva vreme în studierea evoluţiei Imperiului Roman. Ea a fost studiată în detaliu pentru provinciile romane de pe Rin şi Dunărea Superioară (Germania, Raetia, Pannonia). Literatura de specialitate abundă cu astfel de studii. La noi o astfel de analiză nu s-a întreprins.
Până acum, la noi o astfel de tematică a fost tratată doar sub aspectul conflictelor militare directe (vezi de pildă, C. Oprean, Dacia romană şi barbaricum, Timişoara, 1998). Dar, în alte zone ale Imperiului Roman, chiar în apropierea României, sunt cunoscute mai multe lucrări din care cităm selectiv: lucrarea lui Đorđević M., Arheološka Nalažista Rimskog Perioda u Vojvodini, 2007, Belgrad) sau studii ale unor cercetători slovaci precum Pieta Kare., Devin Settlement (Bratislava), The Roman Army in Pannonia. An Archaelogical Guide of the Ripa Pannonica, 2003 sau unguri ca Vaday Andrea, Roman Presence in the Barbaricum, The Roman Army in Pannonia. An Archaelogical Guide of the Ripa Pannonica, 2003.
Cea mai interesantă lucrare în acest sens este un volum colectiv intitulat Zwischen Rom und Barbaricum. Festschrift für Titus. Kolnik, Nitra, 2002. reunind numeroase studii care tratează problematica complexă a culturii materiale romane în contact direct cu cea barbară, implicit fenomenele de aculturaţie.

În raport cu literatura de specialitate cunoscută (din ţară şi străinătate) monografia Istoria Banatului în antichitate aduce în discuţie material inedit provenit din cercetările proprii care au oferit elemente noi în interpretarea unor evenimente politice, militare, reanalizarea unor informaţii vechi pierdute şi incluse în tematica de faţă, de remarcat, în lucrarea de faţă, interpretarea modernă a fenomenului istoric roman.
Lucrarea se adresează deopotrivă mediului academic al specialiştilor, publicului avizat, mediului larg de cititor cunoscător (profesori de istorie, muzeografi etc), dar şi acelora care, însetaţi de cunoaştere a istoriei, caută lucrări complete şi, de ce nu, un mod de abordare modern al fenomenelor istorice. Monografia a fost redactată după criterii riguros ştiinţifice care au încercat să respecte ipotezele, ideile avansate de diverşi autori, dar şi să prezinte opinii proprii argumentate în legătură cu acestea.

Istoria Banatului în Antichitate, Doina Benea, Editura Excelsior Art, decembrie 2013

Anunțuri

Un comentariu la “Istoria Banatului în Antichitate

  1. I do love the way you have presented this particular
    matter and it really does offer me personally some fodder for thought.
    On the other hand, because of just what I have seen, I just trust when the actual comments pile on that individuals stay
    on issue and not get started upon a tirade of some other news
    of the day. Yet, thank you for this fantastic point and while
    I do not necessarily concur with this in totality, I value your
    viewpoint.

    Apreciază

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s