Emil Şain sau Cavalerul ideilor generoase


Lansare de carte Desculţi între cactuşi

Trăitor în spaţiul pitoresc şi miraculos al Văii Almăjului, ascultam, prin anii ’80 ai veacului trecut, în fiecare duminică, emisiunile „Revista literară Radio” şi „Satira şi umorul” de la Radio Bucureşti.
În derularea cuprinsului celei de-a doua, nu lipsea – în mai toate zilele de sărbătoare – un nume: EMIL ŞAIN (Timişoara). Epigramele, aforismele, pamfletele, chiar scenariile unor emisiuni „creionau”, pe calea undelor, sub formă ironică, deficienţele comportamentale ale oamenilor, peisajul social.
Mai târziu, numele lui Emil Şain l-am întâlnit frecvent în paginile satirice ale unor reviste şi publicaţii timişorene, apoi în cele peste 35 de cărţi pe care le-a scris (romane, poezii, scenete şi piese de teatru, scenarii umoristice).
Ca dascăl care a dobândit oarece cognoscibilitate, am fost impresionat de capacitatea autorului de a trece atât de uşor de la un gen literar la altul, de la o specie literară la alta, cu aceleaşi reuşite evidente. De altfel, comentatorii şi criticii literari s-au străduit să remarce claritatea stilului său despodobit, inventivitatea cruciadelor ironice îndreptate împotriva convenţiilor şi preţiozităţii limbajului. Aş adăuga că literatura scrisă de Emil Şain nu excelează în profunzimea / adâncimea analizei, ci într-o provocare a obiectivităţii şi ficţiunii de a (ne) înfăţişa fapte de viaţă.
„Am gustat” însă, într-o mai mare măsură, textele lirice ale îndrăgostitului de cuvânt, texte care definesc – ca-ntr-o oglindă a lui Narcis – armonizarea contrariilor, fragilitatea fiinţei umane în antiteză cu elementele eterne ale universului înconjurător:
Cum plânge văzduhul,
Pământul mereu,
Asemeni plâng dorul
Şi Îngerul meu;
La fel şi iubirea,
Sublim curcubeu,
Priviţi cum plâng cerul
Şi Îngerul meu.
Şi noaptea palpită,
Şi cântă din greu,
Pe râuri plâng sălcii
Şi Îngerul meu…
Şi clopotul plânge
Când bate mereu,
Seninul din mine
Şi Îngerul meu,
Noi plângem întruna,
Şi plângem mereu,
Şi plânge seninul
Şi Îngerul meu…
(Lăsaţi Îngerul să plângă)

Alteori, poetul oscilează între sine şi lume, între nevoinţă şi absolut:
Toamna
Fluturii visează flori de cireş,
Flori de meri şi flori de salcâm,
Copacii îşi spală frunzele
În râuri de dor,
Pregătind culcuş stelei ce cade
În fiecare noapte.
Toamna
Ploile au miros de iarbă,
Fântânile strâng
Apele limpezi pentru mai târziu.
Toamna
Cuvintele noastre
Sunt mai pline cu meditaţia matură
Şi ne împodobesc regeşte viaţa.
Toamna
Suntem matcă,
Suntem râu,
Suntem păsări,
Suntem pământul însufleţit […].
(Toamna – 2)

Tema iubirii este o juruire necesară, dar ceremonioasă. Aspiraţia spre împlinire devine chemare, trăire elegiacă:
E fumul amar
Şi norul e trist,
Nu ştiu de visez
Sau dacă exist.
Las urme pe frunze,
Pe unde mă duc,
Cu sufletu-n lacrimi,
Şi ramuri de nuc.

Priviţi norul straniu
Cum vine spre noi,
Să cânte tristeţea
Din ploi şi noroi.
Priviţi visul nopţii
Cum doarme pe val,
Cu gândul speranţei
S-ajungă la mal.

Aştept ca să vină
Lumina de zi,
Să văd mersul umbrei,
Să-nvăţ a iubi.
Că nimeni nu ştie
Iubirea cum este –
E dulce, amară,
Ori tristă poveste […].
(Taina inimii)

Şi, reflectând – parcă sărbătoreşte – la fascinantul spectacol al lumii, Emil Şain are conştiinţa apartenenţei la cuvântul scris, la valorile majore ale poeziei:
În drumul meu
Către „codrul de aramă”
Nu am fost însoţit de nimeni.
Cu dorinţa
De-a asculta respiraţia
Lui Eminescu,
Am îngenuncheat
În faţa poeziei,
Sărutându-i
Frunzele arămii.
(Eminescu)
O împrejurare fericită mi-a oferit şansa de a-i fi îndeaproape şi de a-l cunoaşte mai bine pe Emil Şain.
În aprilie 2009, se împlineau 80 de ani de la ridicarea Monumentului lui Eftimie Murgu (sculptor: O. Han), la Bozovici, „Metropola” Văii Almăjului. Pentru că, în aceeaşi mirifică primăvară, revista „Almăjana” – publicaţie culturală editată de Cercul literar﷓artistic al Liceului Teoretic „Eftimie Murgu” şi Centrul Zonal de Învăţământ Bozovici – aduna 10 ani de apariţie, am considerat că cele două evenimente, remarcabile pentru spiritualitatea Banatului, puteau fi sărbătorite / marcate împreună.
Îmi doream ca revista să apară într-o prezentare de sărbătoare şi să coordonez apoi „ieşirea în lume” a unui volum dedicat lui Eftimie Murgu. De aceea, am selectat din paginile „Almăjanei” cele mai valoroase eseuri, studii şi articole consacrate marelui cărturar. Pentru o mai bună înţelegere a spaţiului / locului unde s-a născut, a trăit şi pentru care s-a jertfit Murgu, am alăturat şi materiale legate de specificul Almăjului şi al Banatului, iar „în vecinătate” (Addenda) – câteva dintre operele literare perene (în întregime sau fragmente) inspirate din viaţa şi faptele ilustrului înaintaş. N-am lăsat deoparte nici comunicările susţinute în cadrul Festivalului Văii Almăjului ori pe cele de la simpozioanele şi manifestările organizate de Societatea Culturală „Ţara Almăjului” cu prilejul „Bicentenarului Eftimie Murgu” (2005).
Căci „Ceva i-am rămas datori: Să stoarcem din viaţa şi din vorbele lui tot ce mai poate fi de folos naţiunii, pe care a iubit-o, căreia i-ar fi dat tot sufletul, dacă întâmplarea nu l-ar fi aşezat printre puţinii care veniseră prea devreme pe arena bătăliilor pentru libertate.” (G. Bogdan-Duică).
Revista „Almăjana” a apărut / s-a tipărit cu un număr sporit de pagini şi într-o prezentare grafică de ţinută. Tirajul volumului omagial Eftimie Murgu (1805-1870) – Erudiţie şi Faptă s-a epuizat însă în scurt timp. În acest context şi mai ales că în 2010 se comemorau 140 de ani de la moartea lui Eftimie Murgu, am primit din partea Editurii Excelsior Art (director: doamna Corina Victoria Sein-Bădulescu, reputat scriitor, şi Emil Şain – manager-editor) propunerea / provocarea de a scoate un supliment de tiraj sau chiar o nouă ediţie a cărţii. Am optat pentru a doua variantă.
Astfel, autori, editori şi tipografi veneam în întâmpinarea liceenilor Almăjului; studenţilor din Reşiţa, Timişoara, Arad, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Bucureşti şi din alte centre universitare; cercetătorilor umanişti, licenţiaţi, masteranzi şi doctoranzi care abordează teme legate de „vremile trecute” şi tradiţiile locului; profesorilor tineri din instituţiile Banatului Montan; românilor trăitori în Serbia, Bulgaria, Grecia şi în alte ţinuturi din Sudul Dunării; tuturor celor interesaţi să studieze mai îndeamănunt preocupările gânditorului paşoptist (lingvistică, filozofie, muzică, istorie, religie, folclor etc.). Pentru că Eftimie Murgu n-a fost doar figura emblematică a Văii Almăjului, a Banatului şi a Întregului Neam Românesc, ci Eruditul şi Făptuitorul (Filozofia mea e Fapta), Mentorul Generaţiei de la 1848, Revoluţionarul, Gânditorul şi Cărturarul. Şi, nu-i de mirare, o înălţătoare Lecţie de viaţă şi de cuget.
Am întâlnit atunci un manager-editor sincer şi apropiat, echilibrat şi receptiv, dar şi un mănunchi de truditori remarcabili ai actului editorial. De fapt, dacă revista „Almăjana” va împlini în curând 14 ani de apariţie neîntreruptă, dacă după 2007 şi eu, şi Florina-Maria Băcilă (fiica mea), lector dr. la Departamentul de studii româneşti al Universităţii de Vest din Timişoara, ne-am publicat cărţile la Editura Excelsior Art, lansându-le în Valea Miracolelor, în Caraş-Severin, în Banat ori în ţară, o câtime de sprijin i se datorează lui Emil Şain. Iar, în peisajul literar românesc, împovărat de disensiuni şi animozităţi, dumnealui a fost / a reprezentat, pentru noi şi pentru nenumăraţi alţii, un semn de obiectivitate şi normalitate.
Fiindcă, dincolo de opinii personale, de succese şi oprelişti, Emil Şain s-a străduit a fi – ca manager, ca scriitor şi ca om – CAVALERUL IDEILOR GENEROASE.

● Cu o percepere premonitorie a valenţelor adevărului neîngăimat, ci rostit / scris.
● Cu o lucidă luare-aminte asupra faptelor culturale fără de care nu se poate trăi; „faptele sunt numai oamenii, pe care-i educăm, şi cărţile, câte suntem în stare să le scriem.” (Eugen Simion).

Iosif BĂCILĂ,

din volumul Lacrima s-a întors la stea, 2013

Anunțuri

Lasă un răspuns / Leave a comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s